Roșia Montană

Roșia Montană
  • Roșia Montană
  • Roșia Montană
  • Roșia Montană
  • Roșia Montană
  • Roșia Montană
  • Roșia Montană
  • Roșia Montană
  • Roșia Montană
  • Roșia Montană
  • Roșia Montană
  • Roșia Montană

Roșia Montană este situată în Valea Roșiei, vale străbătută de râul Roșia, bogat în minerale, în special fier. Acesta îi conferă o culoare roșiatică, de unde și denumirea comunei în română. Culoarea roșiatică a apei se datorează astfel mineritului excesiv ce durează de peste 2000 de ani și ce a dus la distrugerea pânzei freatice; conținutul apei depășește de 110 ori limita legală de zinc, de 64 de ori la fier și de patru ori la arsenic, ceea ce o face nepotabilă.

Localitatea are o existență milenară, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei, amintită de Herodot, Pliniu, Titus Liviu și este una din cele mai vechi localități cu tradiție în exploatarea metalelor prețioase din Europa. A fost înființată de către romani în timpul domniei lui Traian ca oraș minier cu coloniști din Iliria Era cunoscută sub numele de Alburnus Maior. Primul document în care s-a specificat acest nume este o tablă din ceară ce datează din 6 februarie 131.

Roșia Montană este situată în centrul Munților Apuseni, la poalele Munților Metaliferi la 80 km de orașul Alba Iulia, 15 km de Câmpeni și 11 km de Abrud. Localitatea este un loc al poveștilor. Printre localnici circulă fel de fel de povești despre morojnițe și vâlve. Morojnițele se cred a fi niște ființe ce după miezul nopții se dau de trei ori peste cap și se transformă într-un animal asemănător cu veverița și care fură laptele de la vaci. Vâlvele se cred a fii niște stafii care pot lua diferite forme și trăiesc în fostele mine și se arată din când în când localnicilor.

Legenda Întemeierii Roșiei spune că aurul a fost descoperit prima dată în zonă de către o femeie pe nume Cotroanța care venea cu caprele pe un deal numit Chernic. Aici a găsit un bulgăre care strălucea la soare și și-a dat seama că e de aur. Una din fostele galerii din apropierea Tăului Mare a primit numele Cotroanța. Locul a devenit cu adevărat cunoscut după ce o companie română-canadiană, Roșia Montană Gold Corporation (RMGC)obține licența de concesiune pentru exploatare nr. 47/ 1999, pentru exploatarea minereurilor de aur și argint din perimetrul Roșia Montană, licentă obținută prin transfer de la Minvest SA Deva și nu prin licitație. Licența este valabilă doar pentru exploatarea veche, care a fost închisă în 2006. Proiectul minier de la Roșia Montană este prevazut a se desfășura pe parcursul a 25 de ani, pe o suprafață de 12 km², timp în care se estimează că vor fi extrase 314 tone de aur și 1480 tone de argint. Compania nu a primit încă autorizațiile necesare începerii proiectului, în prezent proiectul fiind în curs de evaluare la Ministerul Mediului. Proiectul constă în construirea celei mai mari mine aurifere deschise din Europa care va cuprinde, în Valea Roșia, patru cariere deschise și o uzină de prelucrare a aurului și argintului, iar în Valea Corna un iaz de decantare cu o suprafață de 367 hectare.Una din principalele temeri cu privire la acest proiect este legată de un posibil accident ecologic asemănător celui de la Baia Mare din anul 2000, când ruperea unui baraj al iazului de decantare a dus la poluarea cu cianura a Tisei și a Dunării.

clasă ip incorectă (93.113.11.198)

Adauga comentariu

Alege-ti poza
Gravatar

Scrie in formular adresa de mail asociata unui cont Gravatar.

(nu va fi publicat)
Introdu textul din imagine in campul de mai jos

Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!