Piatra Neamţ

Piatra Neamţ
  • Piatra Neamţ
  • Piatra Neamţ
  • Piatra Neamţ
  • Piatra Neamţ
  • Piatra Neamţ

Oraşul se bucura de toate avantajele unei naturi unice, o clima temperat continentală, cu veri scurte, răcoroase şi plăcute, toamne lungi, ierni blande, fără geruri foarte mari şi zăpadă din abundenţă. Este un "mic paradis" asemeni unei staţiuni de vacanţă. Beneficiind de un asemenea cadru natural, cu legaturi uşoare spre toate punctele cardinale, teritoriul de astăzi al municipiului Piatra Neamţ a constituit o permanentă vatră de locuire şi civilizaţie.

Până la realizarea sistemului hidroenergetic ( ale cărui obiective se intind de la lacul Izvorul Muntelui - Barajul Bicaz până la Bacău având un numar de 9 lacuri de acumulare şi a 13 hidrocentrale,cu cel mai mare lac de acumulare Izvorul Muntelui, cu un volum de 1,12 miliarde mc ), râul Bistriţa juca rolul unei veritabile artere de comunicaţie de care depindea viaţa economica a oraşului. Pe Bistriţa veneau plutele care asigurau materia prima necesară fabricilor de cherestea şi de hârtie şi tot ea constituia o cale sigura de legatura cu Bacăul şi porturile dunărene. După construirea lacului de acumulare de la Bicaz şi punerea în funcţiune a întregului sistem hidroenergetic, au aparut frumoase lacuri de acumulare şi baraje care modifică în întregime aspectul albiei Bistriţei accentuând pitorescul regiunii ce a crescut potenţialul său turistic.

Căi de acces


Căile de acces către Piatra-Neamţ sunt DN15 dinspre Bacău şi Bicaz, DN15 C dinspre Târgu Neamţ, trecând prin Humuleşti şi Bălţăateşti şi DN15 D dinspre Roman, trecând prin Girov (de unde se desprinde DJ 208 G ce ajunge la Hanul Ancuţei ).
Accesul pe calea ferata se face pe linia 506, Bacău-Bicaz.

Istoricul oraşului


Regiunea Piatra-Neamţ a fost locuită din cele mai vechi timpuri datorită unui mediu natural favorabil, care a contribuit la dezvoltarea unei civilizatii prospere.

Descoperiri arheologice de o inestimabilă valoare redau imaginea completa a unei populaţii cu un ridicat standard de viaţă şi cu un rafinament artistic excepţional, care a dat naştere, cu milenii an urma Culturii Cucuteni. Cea mai veche aşezare descoperită pe raza municipiului Piatra-Neamţ este cea de la Poiana Cireşului şi care aparţine mezoliticului (cca. 12.000 i.e.n.).

Săpăturile arheologice efectuate atesta locuiri străvechi, la Bâtca Doamnei, Ciritei, Lutărie, Văleni-Bolovoaia, Cozla şi Dărmăneşti, unde au fost descoperite fragmente de ceramică, obiecte de piatră şi silex aparţinând civilizaţiei Cucuteni (cca. 3.600 - 2.600 i.e.n.), epocii bronzului (mileniul II i.e.n.) şi civilizaţiei geto-dacice (sec. II i.e.n. - II e.n.). În urma săpăturilor efectuate în anii '50, au fost descoperite importante vestigii medievale la Bâtca Doamnei şi la Curtea Domnească.

Dacă civilizatia eneolitică şi-a făcut simţită prezenţa prin frumuseţea ornamentaţiei ceramicii pictate şi prin formele acesteia, civilizatia geto-dacica a dăruit unul dintre cele mai importante capitole ale istoriei oraşului prin dezvoltarea pe care au cunoscut-o aşezările fortificate de la Bâtca Doamnei, Cozla si Calu (sec. I i.e.n. - I e.n.). Acest fapt denota existenta unui puternic centru politic, economic şi spiritual, Petrodava fiind anscrisă de către Claudiu Ptolemeu în cunoscuta sa Geographica. După cucerirea ei de către romani, aşezarea şi-a încetat existenţa, dar urmele descoperite atestă continuarea locuirii pe teritoriul municipiului.

Primele menţiuni scrise despre această aşezare sunt datorate Cronicii ruseşti (cca.1387-1392) şi documentelor ocazionate de expediţia regelui Sigismund de Luxemburg în Moldova în anul 1395. Dintre documentele interne, este menţionat actul din 31 iulie 1431, prin care Alexandru cel Bun a dăruit Mânăstirii Bistriţa două prisăci şi o "casa a lui Crăciun de la Piatra".

La începutul veacului al XVII-lea târgul Piatra era un centru de producţie agricolă şi meşteşugărească. Cu timpul activităţile meşteşugăreşti şi comerciale s-au diversificat, astfel că sfârşitul sec. al XVIII-lea şi începutul sec. al XIX-lea impune Piatra ca cel mai important centru urban şi comercial al ţinutului Neamţ. La 8 noiembrie 1841 Gheorghe Asachi îşi deschidea "moara" de hârtie, prima de acest fel din Moldova, iar din 1852 va funcţiona şi fabrica de postav şi sumane a familiei Grulich. Apar apoi fabrici de cherestea, săpun, chibrituri, bere, mori, dezvoltarea oraşului ducând la construirea căii ferate Piatra-Neamţ - Bacău (15 februarie 1885) şi deschiderea filialei locale a Băncii Naţionale. În 1832 este amintită prima şcoală publică, iar în 1871 se construieşte primul "teatru" din Piatra-Neamţ.

Oraşul Piatra Neamţ este menţionat documentar pentru prima dată în 1387 sub numele de Kamena (Piatra) într-o listă a oraşelor menţinută de ruşi. în anul 1431 apare sub denumirea de Târgul de la Piatra lui Crăciun dar statutul de târg domnesc îl primeşte doar în anul 1453. Curtea domnească de aici construită de Ştefan Cel Mare este menţionată în mai multe rânduri (1552, 1570, 1594).

Aşezarea a purtat numele de Piatra până în anul 1859 când se adauga cuvântul Neamţ, devenind astfel Piatra Neamţ. Această masură a fost necesara pentru a deosebi oraşul de alte localităţi care purtau numele de Piatra şi care erau destul de numeroase la aceea vreme. La 1 ianuarie 1877, prin noua organizare a armatei, ia fiinţă şi al XV-lea regiment de Dorobanţi, cu zona de recrutare judeţele Neamţ şi Suceava.

Piatra – Neamţ, "Perla Moldovei"

Situaţia economică dificilă actuală pe care o traversează ţara în acest moment şi-au pus pecetea şi asupra dezvoltării oraşului Piatra-Neamţ. Nivelul investiţiilor a scăzut dramatic, numărul locuintelor a devenit insuficient, rata şomajului a crescut, nivelul de trai s-a prăbuşit iar starea sănătăţii populaţiei, pe fondul lipsei de susţinere a unei protecţii sociale şi a sistemului sanitar, au facut ca viaţa locuitorilor urbei să devină din ce în ce mai dificilă. Cu toate acestea, autorităţile locale în frunte cu primarul Gheorghe Ştefan au depus eforturi susţinute pentru atragerea de fonduri guvernamentale şi europene pentru realizarea de investiţii în domeniul turismului (oraşul este încrezător în viitorul său şi are speranţa că va redeveni ceea ce a fost odată - Perla Moldovei), ţinta finală fiind declararea municipiului ca “oraş turistic”.

Atracţiile turistice care îmbie la călătorii sunt multiple, varietatea acestora fiind o adevărată provocare pentru cei ce calcă în liniştitul târg reşedinţă de judeţ. Privind panorama de la înălţimea telegondolei, în faţa ochilor privitorului se deschid privelişti cum rar întâlneşti. Identifici întreg ansamblul Curtea Domnească format din Turnul lui Ştefan cel Mare şi Biserica Domnească, Muzeul de artă şi etnografie, clădirea Teatrului Tineretului, muntele Pietricica, hotelul Ceahlău şi Central, colegiile naţionale Petru Rareş şi Calistrat Hogaş. Totodată, identifici de pe pârtia de schi noua sală polivalentă de 5000 de locuri, culmea anticei cetăţi daco-getice, lacul de acumulare şi centrala hidroelectrică de la Bâtca Doamnei, restaurantul Terasa Gospodinelor sau Colibele Haiducilor, Muzeul judeţean de Istorie, Muzeul de Ştiinţe Naturale.

Şi toate acestea au în fundal Olimpul Românesc – Muntele Ceahlău care veghează ca un adevărat străjer la liniştea locuitorilor din acest ţinut binecuvântat.  

Multumim utilizatorului nostru Gheorghiţă ZAHARIA pentru texte.

clasă ip incorectă (93.113.11.198)

Adauga comentariu

Alege-ti poza
Gravatar

Scrie in formular adresa de mail asociata unui cont Gravatar.

(nu va fi publicat)
Introdu textul din imagine in campul de mai jos

Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!